2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asorit1 sn [At: T. PAPAHAGI, M. / Pl: ~uri / E: asori] (Med; pop) Insolație.

asorit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: asori] (Pop) 1-2 Sorit2 (1-2). 3 Care are insolație.

asorí vtr [At: ȚIPLEA, P. P. (Glosar) / Pzi: ~resc / E: a- + sori] (Pop) 1-2 A (se) sori (1-2).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

asorít, -ă, asoriți, -te, adj. – 1. Pârlit, ars (de soare). 2. Cu insolație. – Din asori (MDA).

asorí, asorésc, vb. IV (reg.) a se încălzi (pârli) la soare

asorí, asoresc, vb. refl. – A se încălzi, a se pârli, a se expune la soare: „Te pui gios să te umbrești, / Mai tare te asorești” (Țiplea, 1906: 502). – Din a protetic + sori „a se încălzi la soare” < soare, cf. însori (< în + soare + -i) (MDA).

asorí, asoresc, vb. refl. – A se încălzi, a se pârli, a se expune la soare: „Te pui gios să te umbrești, / Mai tare te asorești” (Țiplea 1906: 502). – Din a- + sori, cf. însori (în + soare + -i).

Intrare: asorit
asorit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: asori
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asori
  • asorire
  • asorit
  • asoritu‑
  • asorind
  • asorindu‑
singular plural
  • asorește
  • asoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asoresc
(să)
  • asoresc
  • asoream
  • asorii
  • asorisem
a II-a (tu)
  • asorești
(să)
  • asorești
  • asoreai
  • asoriși
  • asoriseși
a III-a (el, ea)
  • asorește
(să)
  • asorească
  • asorea
  • asori
  • asorise
plural I (noi)
  • asorim
(să)
  • asorim
  • asoream
  • asorirăm
  • asoriserăm
  • asorisem
a II-a (voi)
  • asoriți
(să)
  • asoriți
  • asoreați
  • asorirăți
  • asoriserăți
  • asoriseți
a III-a (ei, ele)
  • asoresc
(să)
  • asorească
  • asoreau
  • asori
  • asoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)