8 definiții pentru asertiv

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASERTIV, -Ă, asertivi, -e, adj. Cu caracter de aserțiune; asertoric. – Din fr. assertif.

asertiv, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr assertif] (Liv) Cu caracter de aserțiune Si: asertoric (1).

ASERTIV, -Ă, asertivi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de aserțiune; asertoric. – Din fr. assertif.

ASERTIV, -Ă adj. asertoric; declarativ (3). (< fr. assertif, it. assertivo)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

asertiv adj. m., pl. asertivi; f. aserti, pl. asertive

*asertiv adj. m., pl. asertivi; f. asertivă, pl. asertive

asertiv adj. m., pl. asertivi; f. sg. asertivă, pl. asertive

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ASERTIV, -Ă adj. (cf. fr. assertif): rar în sintagma propoziție asertivă (v. propoziție enunțiativă).

Intrare: asertiv
asertiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asertiv
  • asertivul
  • asertivu‑
  • aserti
  • asertiva
plural
  • asertivi
  • asertivii
  • asertive
  • asertivele
genitiv-dativ singular
  • asertiv
  • asertivului
  • asertive
  • asertivei
plural
  • asertivi
  • asertivilor
  • asertive
  • asertivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asertiv, asertiadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.