2 intrări

ascuns (adj.)

  • 1. Care nu este încă descoperit, valorificat sau folosit.
    surse: DEX '09 2 exemple
    exemple
    • Resurse ascunse.
      surse: DEX '09
    • Nu voi căuta poteca ascunsă Din toamna trecută sub frunză. BENIUC, V. 134.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Așezat intenționat astfel, încât să nu poată fi văzut sau găsit de alții.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A se da ascuns = a se ascunde, a șe retrage într-un ascunziș.
      exemple
      • Romînii se daseră ascuns și le pîndeau trecerea [turcilor]. BĂLCESCU, O. II 76.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Ferit de privirile oamenilor.
      surse: DLRLC sinonime: dosnic 2 exemple
      exemple
      • [Mergea] făcînd lungi popasuri prin aleile ascunse ale grădinilor publice din Iași. CREANGĂ, A. 133.
        surse: DLRLC
      • Pe cărare-n bolți de frunze, Apucînd spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca florile ascunse. EMINESCU, O. I 55.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Care este nefolosit, nevalorificat.
      exemple
      • Activistul de partid trebuie să știe să găsească și să folosească rezervele ascunse în sînul economiei noastre naționale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2709.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre oameni) Care are obiceiul să-și ascundă gândurile sau faptele.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. (Despre faptele, gândurile, sentimentele, intențiile oamenilor) Care nu este dezvăluit nimănui.
      exemple
      • Femeia a rostit înalt Tot ce tăcuse-n veacurile duse, Cuvintele gîndite și nespuse Și cîntecul ascuns și necîntat. CASSIAN, în POEZ. N. 128.
        surse: DLRLC
      • Uncheșule... am întrebat... fără nici un gînd ascuns, spune-mi ce mai face lelița Anica? SADOVEANU, N. F. 13.
        surse: DLRLC
      • Nu știu de ce, dară în inima ei se strecură o bucurie ascunsă. ISPIRESCU, L. 239.
        surse: DLRLC
      • În inima ei... se petrecea nu știu ce... poate vreun dor ascuns, care nu-i venea a-l spune. CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC
      • Ai vreun gînd ascuns... Vrei să fugi? ALECSANDRI, T. I 444.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ascunde
    surse: DEX '09 DLRM NODEX

7 definiții

ascúns2, [At: SIMION DASC., ap. LET. I, A. 34/39 / Pl: ~nși, -e / E: ascunde] 1 a Așezat într-un loc în care să nu poată fi văzut și găsit Si: pitit, pitulat. 2 smf (Îvr) Persoană care s-a ascuns (1). 3 a Ferit de privirile oamenilor Si: dosnic. 4 a (D. fapte, gânduri, intenții, sentimente) Nedezvăluit. 5 a (Pex; d. fapte, gânduri, intenții, sentimente) Tainic. 6 a (D. oameni) Care nu-și dezvăluie gândurile, sentimentele, intențiile, faptele. 7 a (D. astre) Acoperit cu nori, ceață. 8 av (Înv) Pe furiș.

ASCÚNS adj. 1. dosit, (pop.) pitit, pitulat, (înv. și reg.) supus. (Un lucru ~.) 2. v. dosnic. 3. v. acoperit. 4. v. secret. 5. v. furiș. 6. v. ezoteric. 7. v. tăinuit. 8. v. necunoscut. 9. criptic, enigmatic, misterios, ocult, secret, tainic, (livr.) sibilic, sibilin, sibilinic, (înv.) misteric, tăinos, (fig.) nepătruns. (Desenul are un sens ~.) 10. neexploatat, nefolosit, nefructificat, nevalorificat. (Posibilități ~.) 11. reținut, tăinuit, (fig.) mocnit, surd. (O dușmănie ~.)

ascuns a. pitit, tainic. ║ n. starea lucrului ascuns: taină; pe ascuns, pe furiș. ║ f. pl. ascunsele (d´a), joc de copii în care unul închide ochii până s´ascund ceilalți și se duce apoi să-i caute.

ascúns, -ă adj. Acoperit, secret: loc ascuns. Fig. Tăcut, necomunicativ: om ascuns. S. n., pl. urĭ. Ascundere repetată: am perdut [!] timpu cu ascunsu. Vechĭ. S. f. și n., pl. urĭ. Taĭnă. De-a ascunsu saŭ n. pl. de-a ascunsele, joc copilăresc în care uniĭ se ascund și altu-ĭ caută. În ascuns orĭ pe ascuns, în secret, pe furiș, în taĭnă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ASCÚNS adj. 1. dosit, (pop.) pitít, pitulát, (înv. și reg.) supús. (Un lucru ~.) 2. dosit, dosnic, ferit, izolat, lăturalnic, retras, singuratic, tainic, tăinuit, (rar) lăturáș, (înv. și reg.) săcrét, (reg.) lăturíș. (În ungherul cel mai ~.) 3. acoperit, camuflat, mascat. (O ușă ~.) 4. camuflat, mascat, secret. (O intrare ~.) 5. ferit, furiș, furișat. (O sărutare ~.) 6. ezoteric, secret, tainic. (O doctrină ~.) 7. secret, tainic, tăinuit. (O iubire ~.) 8. necunoscut, nedescoperit, neștiut, tainic. (Viața ~ a bălții.) 9. criptic, enigmatic, misterios, ocult, secret, tainic, (livr.) sibílic, sibilín, sibilínic, (înv.) mistéric, tăinós, (fig.) nepătrúns. (Emblema are un sens ~.) 10. neexploatat, nefolosit, nefructificat, nevalorificat. (Posibilități ~.) 11. reținut, tăinuit, (fig.) mocnít, surd. (O dușmănie ~. )

ARRIÈRE-PENSÉE (fr.) gând ascuns – A vorbi cu (sau fără) arrière-pensée.

PEIORA SUNT TECTA ODIA, QUAM APERTA (lat.) ura ascunsă este mai rea decât cea fățișă – Seneca, „De moribus”, 52.

Intrare: ascunsele
ascunsele
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: ascuns (adj.)
ascuns (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ascuns ascunsul ascunsă ascunsa
plural ascunși ascunșii ascunse ascunsele
genitiv-dativ singular ascuns ascunsului ascunse ascunsei
plural ascunși ascunșilor ascunse ascunselor
vocativ singular
plural

5 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ASCÚNS2, -Ă, ascunși, -se, adj. 1. Care nu este încă descoperit, valorificat sau folosit. Resurse ascunse. 2. (Despre oameni) Care are obiceiul să-și ascundă gândurile sau faptele. ♦ (Despre faptele, gândurile, intențiile oamenilor) Care nu este dezvăluit nimănui. – V. ascunde.

ASCÚNS2, -Ă, ascunși, -se, adj. 1. Care nu este încă descoperit, valorificat sau folosit. Resurse ascunse. 2. (Despre oameni) Care are obiceiul să-și ascundă gândurile sau faptele. ♦ (Despre faptele, gândurile, intențiile oamenilor) Care nu este dezvăluit nimănui. – V. ascunde.

ASCÚNS2, -Ă, ascunși, -se, adj. 1. Așezat intenționat astfel, încît să nu poată fi văzut sau găsit de alții. Nu voi căuta poteca ascunsă Din toamna trecută sub frunză. BENIUC, V. 134. ◊ (Adverbial, neobișnuit, în expr.) A se da ascuns = a se ascunde, a șe retrage într-un ascunziș. Romînii se daseră ascuns și le pîndeau trecerea [turcilor]. BĂLCESCU, O. II 76. ♦ Ferit de privirile oamenilor, dosnic. [Mergea] făcînd lungi popasuri prin aleile ascunse ale grădinilor publice din Iași. CREANGĂ, A. 133. Pe cărare-n bolți de frunze, Apucînd spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca florile ascunse. EMINESCU, O. I 55. ♦ Fig. Care este nefolosit, nevalorificat; necunoscut, fie descoperit. Activistul de partid trebuie să știe să găsească și să folosească rezervele ascunse în sînul economiei noastre naționale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2709. ♦ Fig. (Mai ales despre gînduri și sentimente) Tăinuit, secret. Femeia a rostit înalt Tot ce tăcuse-n veacurile duse, Cuvintele gîndite și nespuse Și cîntecul ascuns și necîntat. CASSIAN, în POEZ. N. 128. Uncheșule... am întrebat... fără nici un gînd ascuns, spune-mi ce mai face lelița Anica? SADOVEANU, N. F. 13. Nu știu de ce, dară in inima ei se strecură o bucurie ascunsă. ISPIRESCU, L. 239. În inima ei... se petrecea nu știu ce... poate vreun dar ascuns, care nu-i venea a-l spune. CREANGĂ, P. 276. Ai vreun gînd ascuns... Vrei să fugi? ALECSANDRI, T. I 444. 2. (Despre oameni; uneori determinat prin «la fire») Care are obiceiul să-și ascundă gîndurile sau faptele, care nu se destăinuiește altora.

ASCÚNS2, -Ă, ascunși, -se, adj. 1. Așezat astfel încât să nu poată fi văzut sau găsit de alții. ♦ Nefolosit, nevalorificat; nedescoperit. 2. Care are obiceiul să-și ascundă gândurile sau faptele. ♦ Tainic, tăinuit; misterios. Gând ascuns.V. ascunde.

ASCÚNS ~să (~și, ~se) 1) v. A ASCUNDE și A SE ASCUNDE. 2) fig. Care este încă descoperit; nevalorificat. 3) (despre fapte, gânduri, intenții) Care nu este dezvăluit nimănui; care este ținut în taină; secret; tainic. /v. a (se) ascunde