ASCRUMAT adj. (Mold.) Prefăcut în scrum, ars. // B: Nu era măcar un păr de capul lor arsu de foc sau hainele să le mirosească a ceva arsu sau ascrumat. LET. 1758, 99^r. Etimologie: ascruma. Vezi și ascruma.

ascrumat, -ă, ascrumați, -te, adj. (reg.) Prefăcut în scrum; mistuit de foc, ars, carbonizat. – Din ascruma.  

ascrumat, -ă, ascrumați, -te, adj. – (reg.) Prefăcut în scrum (Papahagi, 1925); mistuit de foc, ars, carbonizat. – Din a- + scrum „cenușă” + suf. -at.

ascrumat, -ă, adj. – Prefăcut în scum (Papahagi 1925); mistuit, ars. – Din a- + scrum „cenușă” + -at.