2 definiții pentru arvunitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
arvunitor, ~oare smf, a [At: DA ms / V: ~von~ / Pl: ~oare / E: arvuni + -itor] 1-2 (Persoană) care tocmește dând arvună (2).
arvonitor, ~oare a, smf vz arvunitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: arvunitor
arvunitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
arvonitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||