2 intrări
13 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
artoforion sn vz artofor
artofor sn [At: (a. 1750) IORGA, S. D. XII, 54 / V: (înv) ~iu, ~ion / Pl: ~e, ~i / E: ngr αρτοφόριον] (Înv) 1 sn Vas în care se păstrează anafură. Cf chivot. 2 sm Fabricant de artofore (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
artoforiu sn vz artofor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
‡ARTOFOR (pl. -oruri) sn., ‡ARTOFORION sbst. ⛪ Vasul pe care se așază pîinea binecuvîntată, artosul (🖼 236) [ngr. άρτοφόριον].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARTOFOR, artofoare, s. n. Vas în care se pune artosul. – Ngr. artoforion.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
artofor n. vasul în care se păstrează artosul. [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
artofór n., pl. oare (ngr. artofóri, d. ártos, pîne, și féro, port). Vasu saŭ masa care ține artosu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
artofor (înv.) s. n., pl. artofoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
artofor s. n., pl. artofoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
artofor s. n., pl. artofoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
artofor (artofoare), s. n. – Chivot. Ngr. ἀρτοφόριον (Gáldi 154).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
artofor, artoforuri, s.n. (înv.) vas în care se păstrează pâinea sfințită (artosul)
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
artofor s. n. Obiect de cult liturgic așezat pe masa din altar, în care se păstrează sfânta împărtășanie; chivot. [Var.: artoforiu, (înv.) artoforion s. n.] – Din gr. artoforion.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
artofor, artofoaresubstantiv neutru
- 1. Vas în care se pune artosul. DLRM
etimologie:
- artoforion DLRM