11 definiții pentru arondisment
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARONDISMENT, arondismente, s. n. Diviziune teritorial-administrativă în Franța, mai mică decât departamentul. – Din fr. arrondissement.
arondisment sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr arrondissement] (În Franța) Subdiviziune administrativă a departamentelor sau a orașelor mari.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ARONDISMENT (pl. -te) sn. 🌍 Diviziune, parte din teritoriul unei țări sau unui oraș supusă unei autorități civile, militare sau scripție administrativă în Franța, corespunzătoare plășilor, plaiurilor sau ocoalelor noastre: departamentele Franței se împart fie-care în mai multe ~e [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARONDISMENT, arondismente, s. n. Unitate teritorial-administrativă din Franța, mai mică decât departamentul. – Din fr. arrondissement.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARONDISMENT s.n. Subdiviziune teritorială a unui departament în Franța. [Pl. -te. / < fr. arrondissement].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARONDISMENT s. n. subdiviziune teritorial-administrativă a unui departament în Franța. (< fr. arrondissement)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arondisment n. circumscripțiune administrativă a departamentelor franceze (dela 1800): Franța are 362 arondismente (=fr. arrondissement).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*arondismént n., pl. e (fr. arrondissement, d. rond, rotund). Circumscripțiune administrativă franceză, fie vorbind de județele Franciiĭ, fie de despărțirile orașelor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arondisment s. n., pl. arondismente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arondisment s. n., pl. arondismente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arondisment s. n., pl. arondismente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
arondisment, arondismentesubstantiv neutru
- 1. Diviziune teritorial-administrativă în Franța, mai mică decât departamentul. DEX '09 DN
etimologie:
- arrondissement DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.