aritmograf sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr arithmographe] Aritmometru înregistrator.

ARITMOGRAF, aritmografe, s. n. Aparat care efectuează și înregistrează mecanic operații aritmetice.

ARITMOGRAF, aritmografe, s. n. Aparat care efectuează și înregistrează mecanic operații aritmetice. – Fr. arithmographe (< gr.).

ARITMOGRAF s.n. Aritmometru înregistrator. ♦ Mașină de calculat mecanică. [< fr. arithmographe, cf. gr. arithmos – număr, graphein – a scrie].

ARITMOGRAF s. n. aritmometru înregistrator. (< fr. arithmographe)

ARITMOGRAF ~e n. Aritmometru înregistrator. /<fr. arithmograph

aritmograf (aparat) (desp. -mo-graf) s. n., pl. aritmografe

aritmograf (aparat) (-mo-graf) s. n., pl. aritmografe

aritmograf s. n. (sil. -graf), pl. aritmografe

ARITMO- „număr, cifră, numărătoare, calcul”. ◊ gr. arithmos „număr” > fr. arithmo-, germ. id., engl. id., it. aritmo- > rom. aritmo-, □ ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de numirea cifrelor; ~graf (v. -graf), s. n., aritmometru înregistrator; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a numerelor; ~grif (v. -grif), s. n., specie enigmistică la care literele cuvintelor sînt reprezentate prin cifre; ~logie (v. -logie₁), s. f., știință care studiază proprietățile numerelor, independent de operațiile care se pot efectua cu ele; ~manie (v. -manie), s. f., obsesie patologică a calculelor aritmetice; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat care efectuează, mecanic sau manual, operații aritmetice.