9 definiții pentru aristotelism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARISTOTELÍSM s. n. Termen generic desemnând gândirea filosofilor și școlilor filosofice, care s-au ocupat de studierea lucrărilor lui Aristotel, preluând în întregime sau în parte tezele, metodele lui de gândire. – Din fr. aristotélisme.
aristotelísm sn [At: DEX2 / Pl: (rar) ~e / E: fr aristotélisme] 1 (Rar) Ceea ce este specific lui Aristotel (sau concepției sale filozofice). 2 Concepția filozofică a lui Aristotel, care arată că generalul există în lucruri individuale și că lucrurile materiale concrete sunt în realitate primordiale și independente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARISTOTELÍSM s. n. Ceea ce este specific conceptiei filozofice a lui Aristotel. – Din fr. aristotélisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARISTOTELÍSM s.n. Concepția filozofică a lui Aristotel, care, având ca punct de plecare recunoașterea primordialității naturii față de cunoaștere, arată că generalul există în lucrurile individuale, că esența există în obiecte și că adevăratele „substanțe” (realități primordiale și independente) sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri. [< fr. aristotélisme, cf. Aristotel – filozof grec din antichitate].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARISTOTELÍSM s. n. concepție filozofică a lui Aristotel, care, având ca punct de plecare recunoașterea primordialității naturii față de cunoaștere, arată că generalul există în lucrurile individuale, că esența există în obiecte și că adevăratele „substanțe” sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri. (< fr. aristotélisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aristotelism n. filozofia lui Aristotele.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*aristotelízm n. Doctrina luĭ Aristotele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aristotelísm s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARISTOTELÍSM s. v. peripatetism.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aristotelismsubstantiv neutru
- 1. Termen generic desemnând gândirea filosofilor și școlilor filosofice, care s-au ocupat de studierea lucrărilor lui Aristotel, preluând în întregime sau în parte tezele, metodele lui de gândire. DEX '09 DNsinonime: peripatetism
etimologie:
- aristotélisme DEX '09 DEX '98 DN