ariór¹ sm [At: PANȚU, PL. / Pl: ~ii / E: nct] 1-4 Alior. 5 (Îs) ~ de baltă Plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată, cu frunze alterne în formă de lance, flori galbene sau brune dispuse în umbele, care crește în locuri mlăștinoase și pe malurile apelor Si: (reg) alior (Euphorbia palustris). 6 (Reg) Aior (Euphorbia esula). 7 (Reg) Laptele-câinelui (Euphorbia platyphyllos). 8 (Reg) Traista-ciobanului (Capsellla bursa-pastoris).

ariór² sm vz alior

ariór, V. aleur.

aléur, aliór, ariór și ariéŭ (vest, alior și’n est) m. ca plantă și n. ca văpsea (lat. helléborus [vgr. ’elléboros], elebor, ca fior din feur, lat. febris. Cp. cu lior). Numele maĭ multor plante cŭforbiacee din ale căror florĭ țărancele scot văpseaua p. oŭă și lînă. – Se numește și laptele cîneluĭ și laptele cuculuĭ. V. eŭforbie.