O definiție pentru arhivă fonogramică


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ARHIVĂ FONOGRAMICĂ s. f. + adj. (cf. fr. archives phonogrammiques, germ. Archiv, rus. arhiv): corpus de texte dialectale înregistrate pe teren cu mijloace mecanice (gramofon, magnetofon, casetofon) și consemnate pentru generațiile viitoare de cercetători, ca un adevărat muzeu sonor al unei limbi. Centrul de cercetări fonetice și dialectale din București posedă o bogată colecție de înregistrări, efectuate în cadrul Arhivei fonogramice a limbii române.

Intrare: arhivă fonogramică
arhivă fonogramică substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arhivă fonogramică arhiva fonogramică
plural arhive fonogramice arhivele fonogramice
genitiv-dativ singular arhive fonogramice arhivei fonogramice
plural arhive fonogramice arhivelor fonogramice
vocativ singular
plural