O definiție pentru arhiatros

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

arhiatros (-și), s. m. – (Înv.) Medic personal al al domnitorului, în epoca fanarioților; era în același timp medic al domnitorului și însărcinat cu supravegherea serviciilor sanitare și a farmaciilor. Ngr. ἀρχιιατρός, de la ίατρός „medic” (Gáldi 153). Sec. XVIII.

Intrare: arhiatros
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhiatros
  • arhiatrosul
  • arhiatrosu‑
plural
  • arhiatroși
  • arhiatroșii
genitiv-dativ singular
  • arhiatros
  • arhiatrosului
plural
  • arhiatroși
  • arhiatroșilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)