3 intrări
46 de definiții
din care- explicative (30)
- morfologice (10)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARGINTARE, argintări, s. f. Acțiunea de a arginta. – V. arginta.
ARGINTARE, argintări, s. f. Acțiunea de a arginta. – V. arginta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
argintare sf [At: PONI, F., 268 / V: (rar) ~tire, ~nțire / Pl: ~tări / E: arginta] Acoperire a unui obiect cu un strat de argint (1) Si: (rar) argintat2, (înv) argintuire, (înv) argintuit2 Cf aurire, poleire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGINTARE, argintări s. f. Acțiunea de a arginta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGINTARE, argintări, s. f. Acțiunea de a arginta.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARGINTA, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subțire de argint (1); a argintui. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului (1). [Var.: (înv.) arginti vb. IV] – Din argint.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGINTA, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subțire de argint (1); a argintui. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului (1). [Var.: (înv.) arginti vb. IV] – Din argint.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARGINTAR, argintari, s. m. (Rar) Persoană care lucrează sau vinde obiecte de argint (1). – Argint + suf. -ar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGINTAR, argintari, s. m. (Rar) Persoană care lucrează sau vinde obiecte de argint (1). – Argint + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARGINTI vb. IV v. arginta.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGINTI vb. IV v. arginta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARGINTI vb. IV v. arginta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arginta vt [At: PONT, F. 268 / V: (înv) ~ti, ~nți / Pzi: ~tez / E: argint] 1 A acoperi cu un strat de argint (1) Si: (înv) argintui (1) Vz polei, auri. 2 (Fig) A face să aibă luciul și strălucirea argintului (1) Si: (înv) argintui (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
argintar sm [At: COD. VOR. 8/1 / V: (pop) -iu / Pl: ~ii / E: argint + -ar cf ml argentarius] 1 Persoană care lucrează obiecte de argint (1). 2 Persoană care vinde obiecte de argint (1). 3 (Pex) Bijutier.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
argintariu sm vz argintar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arginti vt vz arginta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
argintire sf vz argintare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arginți vt vz arginta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
argințire sf vz argintare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGINTA (-tez) vb. tr. 🔧 A acoperi cu un strat subțire de argint obiecte de alte metale, pentru a le face să pară în întregime de argint, a sufla cu argint.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARGINTAR sm. 1 🔧 Cel ce lucrează obiecte de argint (sau de alte metale prețioase): bietul ~ se întorsese acasă trist și plîngînd (ISP.) ¶ 2 ⚚ Negustor de asemenea obiecte.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARGINTI (-tesc)..., ARGINȚI (-țesc)... = ARGINTA ...: Ș’acum luna argintește tot Egipetul antic (EMIN.)
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARGINTUI (-uesc)... = ARGINTA...: lumina zilei îmi argintuise odaia (DLVR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARGINTA, argintez, vb. I. Tranz. (Cu privire la obiecte) A acoperi cu un strat subțire de argint; a sufla cu argint. Am argintat o cupă. ◊ Fig. A face să aibă luciul sau strălucirea argintului. Treceau mai apoi mîndri printre casele satului și răsăritul le arginta coasele. CAMILAR, N. II 385. – Variantă: (învechit) arginti (EMINESCU, O. I 45) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGINTAR, argintari, s. m. (Rar) Persoană care lucrează sau vinde obiecte de argint (sau de alte metale prețioase). V. bijutier, giuvaergiu. Împăratul chemă îndată pe argintarul și-i porunci să-i facă o cloșcă cu pui cu totul și cu totul de aur. ISPIRESCU, L. 92. O idee analogă a inspirat pe argintarul elen care va fi lucrat vasul de la Certamlîk-Kurgan după cererea vreunui rege scit. ODOBESCU, S. II 275.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGINTA, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subțire de argint. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului. [Var.: (înv.) arginti vb. IV] – Din argint.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARGINTAR, argintari, s. m. (Rar) Persoană care lucrează sau vinde obiecte de argint (sau de alte metale prețioase). – Din argint + suf. -ar.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARGINTI vb. IV. v. arginta.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
argintar s. n. Mobilă care conține argintăria din casă ◊ „Sufrageria se compune dintr-o bibliotecă [...] un bufet, un argintar și o masă extensibilă cu șase scaune.” R.l. 21 III 84 p. 5 (din argint + -ar; cf. fr. argentier; PR; DEX – alt sens)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ARGINTA ~ez tranz. (obiecte de metal) A acoperi cu un strat subțire de argint (în scop protector sau decorativ). /Din argint
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGINTAR ~i m. Persoană care face sau vinde obiecte de argint. /argint + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
argintar m. meșterul care face sau vinde lucruri de argint. [Lat. ARGENTARIUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
argint(u)ì v. 1. a polei sau a fereca cu argint; 2. fig. și acum luna argintește tot Egipetul antic EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
argintár m. (lat. argentarius). Lucrător saŭ vînzător de argint. V. gĭuvaĭergiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
argintésc v. tr. (d. argint). Poleĭesc, orĭ suflu cu argint. – Neol. argintez (după fr. argenter și lat. argentare).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
argintare s. f., g.-d. art. argintării; pl. argintări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
argintare s. f., g.-d. art. argintării; pl. argintări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
argintare s. f., g.-d. art. argintării; pl. argintări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arginta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. argintez, 3 argintează; conj. prez. 1 sg. să argintez, 3 să arginteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
argintar s. m., pl. argintari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arginta (a ~) vb., ind. prez. 3 argintează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
argintar (rar) s. m., pl. argintari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arginta vb., ind. prez. 1 sg. argintez, 3 sg. și pl. argintează; conj. prez. 3 sg. și pl. arginteze; ger. argintând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
argintar s. m., pl. argintari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
argintesc, -team 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARGINTARE s. (înv.) spoire, spoit. (~ unui vas metalic.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGINTARE s. (înv.) spoire, spoit. (~ unui vas metalic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGINTA vb. (rar) a argintui, (înv. și pop.) a spoi. (~ un obiect metalic.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGINTAR s. v. bijutier, giuvaiergiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGINTA vb. (rar) a argintui, (înv. și pop.) a spoi. (~ un obiect metalic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
argintar s. v. BIJUTIER. GIUVAERGIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
argintare, argintărisubstantiv feminin
etimologie:
- arginta DEX '98 DEX '09
arginta, argintezverb
-
- Am argintat o cupă. DLRLC
-
- Treceau mai apoi mîndri printre casele satului și răsăritul le arginta coasele. CAMILAR, N. II 385. DLRLC
-
-
etimologie:
- argint DEX '09 DEX '98
argintar, argintarisubstantiv masculin
- sinonime: bijutier giuvaiergiu
- Împăratul chemă îndată pe argintarul și-i porunci să-i facă o cloșcă cu pui cu totul și cu totul de aur. ISPIRESCU, L. 92. DLRLC
- O idee analogă a inspirat pe argintarul elen care va fi lucrat vasul de la Certamlîk-Kurgan după cererea vreunui rege scit. ODOBESCU, S. II 275. DLRLC
-
etimologie:
- Argint + sufix -ar. DEX '98 DEX '09