argilizare sf [At: DN³ / Pl: ~zări / E: argiliza] 1 Formarea de minerale argiloase prin alterarea silicaților. 2-3 (Metodă de) impermeabilizare a unei roci prin umplerea fisurilor cu argilă.

ARGILIZARE s.f. 1. Formarea de minerale argiloase prin alterarea silicaților. 2. Metodă de impermeabilizare a unei roci față de apă prin umplerea fisurilor cu argilă. [< argiliza].

ARGILIZARE s. f. 1. formare de minerale argiloase prin alterarea silicaților. 2. impermeabilizare a unei roci față de apă prin umplerea fisurilor cu argilă. (după fr. argilisation)

argiliza vtr [At: DN³ / Pzi: ~zez / E: argilă + -iza] 1-2 A forma minerale argiloase prin alterarea silicaților. 3-4 A impermeabiliza o rocă prin umplerea fisurilor cu argilă.

ARGILIZA vb. I. tr., refl. A produce fenomenul de argilizare. [< argilă + -iza].

!argilizare s. f., g.-d. art. argilizării; pl. argilizări

argilizare s. f., g.-d. art. argilizării

argilizare s. f., g.-d. art. argilizării

argilizare, (engl.= argilllization) 1. proces secundar prin care min. preexistente (în special feldspații) sunt înlocuite de min. argiloase (caolinit, illit, montmorillonit etc.). A. poate fi rezultatul unor transformări exogene în cazul scoarței de alterare sau efectul determinat de acțiunea soluțiilor hidrotermale, de obicei, în vecinătatea filoanelor metalifere. Se deosebesc: a. avansată, caracterizată prin asociația dickit, caolinit, alături de sericit, cuarț, turmalină, opal; a. intermediară, caracterizată prin rămânerea integrală a aluminei și formarea min. din grupa caolinitului și montmorillonitului pe seama plagioclazilor calcosodici și calcici din rocile eruptive intermediare; 2. procesul de impermeabilizare a rocilor poroase prin umple-rea porilor și fisurilor cu argilă injectată sub formă de suspensie.