2 intrări
18 definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARGĂȚÉSC, -EÁSCĂ, argățești, adj. (Rar) De argat, specific argatului. – Argat + suf. -esc.
ARGĂȚÉSC, -EÁSCĂ, argățești, adj. (Rar) De argat, specific argatului. – Argat + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
argățesc, ~ească a [At: DDRF / V: (reg) h~ / Pl: ~ești / E: argat + -esc] (Rar) 1 Specific argatului (1). 2 Referitor la argat (1). 3 Al argatului (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGĂȚÉSC, -EÁSCĂ, argățești, adj. De argat, specific argatului. Muncă argățească.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGĂȚÉSC, -EÁSCĂ, argățești, adj. De argat, specific argatului. – Din argat + suf. -esc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
1) argățésc, -eáscă adj. De argat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) argățésc v. intr. Fac slujba de argat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGĂȚÍ, argățesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A munci ca argat. – Din argat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGĂȚÍ, argățesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A munci ca argat. – Din argat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
argățí [At: PANN, ap. HEM 1572 / V: (reg) h~, hăr- / Pzi: ~țesc / E: argat] (Înv) 1 vi A munci ca argat (1). 2 vi A sluji din greu și aproape pe degeaba în folosul cuiva. 3 vt A folosi pe cineva ca argat (1). 4 vt (Pex) A pune pe cineva la munci grele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGĂȚÍ, argățesc, vb. IV. Intranz. A sluji ca argat într-o gospodărie de moșier sau de chiabur. Lazăr Lungu tăcea și se gîndea la ziua cînd primise să argățească din nou Ia chiabur. MIHALE, O. 161. L-au bătut stăpinii pe unde a argățiț. CAMILAR, N. I 19. Stăpîne, mă duc în lume să-mi caut norocul. Destul am argățit. ISPIRESCU, L. 231. Tranz. (Rar) Argății un bogătan Pînă crescut hăietan. CORBEA, A. 7. – Variantă: (regional) hargățí (SBIERA, P. 88) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HARGĂȚÍ vb. IV v. argăți.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGĂȚÍ, argățesc, vb. IV. Intranz. A sluji ca argat. – Din argat.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
argățì v. 1. a lucra în folosul cuiva; 2. fig. a munci fără plată.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
argățesc (rar) adj. m., f. argățească; pl. m. și f. argățești
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
argățésc adj. m., f. argățeáscă; pl. m. și f. argățéști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
argăți (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argățesc, imperf. 3 sg. argățea; conj. prez. 3 să argățească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
argățí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argățésc, imperf. 3 sg. argățeá; conj. prez. 3 sg. și pl. argățeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARGĂȚÉSC adj. (prin Transilv.) birișesc. (Muncă ~ească.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGĂȚESC adj. (prin Transilv.) birișesc. (Muncă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
argăți, argățescverb
- 1. A munci ca argat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lazăr Lungu tăcea și se gîndea la ziua cînd primise să argățească din nou Ia chiabur. MIHALE, O. 161. DLRLC
- L-au bătut stăpinii pe unde a argățiț. CAMILAR, N. I 19. DLRLC
- Stăpîne, mă duc în lume să-mi caut norocul. Destul am argățit. ISPIRESCU, L. 231. DLRLC
- Argății un bogătan Pînă crescui băietan. CORBEA, A. 7. DLRLC
-
etimologie:
- argat DEX '98 DEX '09