areostil sn [At: DA / P: ~re-o~ / Pl: ~uri / E: fr aréostyle] 1 Colonadă spațiată. 2 Edificiu cu areostil (1). 3 Sistem arhitectonic în care coloanele sunt dispuse în grupuri de câte două.

AREOSTIL s.m. Sistem arhitectonic în care coloanele sunt dispuse în grupuri de cîte două. ♦ Intercolonament spațios și aerat. [Pron. -re-os-. / < fr. aréostyle].

AREOSTIL s. n. intercolonament în care intervalul dintre două coloane consecutive este de 3 la 4 diametre. (< fr. aréostyle)

AREO-₁ (ARAIO-) „puțin dens, aeros, gazos”. ◊ gr. araios „puțin dens, rar, rarefiat” > fr. aréo-, germ. aräo-, engl. areo- > rom. areo- și araio-. □ ~cardie (v. -cardie), s. f., ritm cardiac lent; ~cel (v. -cel₂), s. n., tumoare gazoasă a gîtului; ~metrie (v. -metrie₁) s. f., disciplină care se ocupă cu determinarea densității lichidelor cu ajutorul areometrului; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat care servește la determinarea densității unui lichid; ~picnometru (v. picno-, v. -metru₁), s. n., instrument compus dintr-un areometru și un picnometru, folosit pentru determinarea densității lichidelor; ~stil (v. -stil), s. m., sistem arhitectonic, în care coloanele sînt dispuse la distanță în grupuri de cîte două.