2 intrări

17 definiții

ARENÁRIA s. f. plantă cariofilacee, cu flori albastre și roz, care crește pe stânci și nisipuri. (< fr. arénaria)

arenárie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: lat arenaria] (Ant) Cimitir al sclavilor gladiatori uciși în arenă.

STÚDENIȚĂ, studenițe, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze păroase, cu flori albe, cu fructul o capsulă (Arenaria serpylligfolia). 2. Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare și flori verzui (Scleranthus uncinatus). – Din bg., scr. studenica.

arenárie s. f., pl. arenárii

stúdeniță s. f., g.-d. art. stúdeniței; pl. stúdenițe

STÚDENIȚĂ s. v. mișină, scorbut, tămâiță.

STÚDENIȚĂ s. (BOT.; Arenaria serpyllifolia) (reg.) năsiparniță, (prin Transilv.) arinariță.

ARENÁRIE s.f. (Ant.) Morminte ale sclavilor gladiatori căzuți în luptele de arenă. [Gen. -iei. / < fr., lat. arenaria].

ARENÁRIE s. f. (ant.) 1. carieră de nisip. 2. mormânt al sclavilor gladiatori căzuți în luptele de arenă. (< lat. arenaria)

STÚDENIȚĂ ~e f. 1) Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori albe și cu fruct capsulă. 2) Mică plantă cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori verzui, fără petale. /<bulg., sb. studenica


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ARENARIA L., ARENARIA, fam. Caryophyllaceae. Gen originar, aproape, pe tot globul, cca 165 specii, ierburi sau semilemnoase, anuale, bienale sau perene, scunde sau pe sol. Flori (5 sepale libere sau unite numai la bază, 5 petale întregi, crenulate sau numai puțin emarginate, 10 stamine, 2-4, de regulă 3, rar 5 stile) albe sau roșii, solitare sau mai multe. în cime. Fructul, o capsulă, la maturitate dehiscentă prin 6 valve. Frunze simple, întregi, de obicei opuse, cu baza lipsită de stipele.

A. montana L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (corolă cu petale de 3 ori mai lungi decît sepalele ovat-lanceolate) mari, lung-pedunculate, solitare, albe. Frunze lanceolate cu o singură nervură. Plantă înaltă pînă la 17 cm, pubescentă, cu tulpina pe sol sau erectă, formează covoare.

A. serpyllifolia L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (caliciul cu 5 sepale lanceolate, acuminate, o petale mai scurte decît caliciul, 10 stamine, ovar cu 3 stile) albe, solitare, la subsuoara frunzelor. Frunze ovate, pînă la 10 mm lungime, păroase sau glanduloase, acuminate, sesile. Plantă mică, anuală sau bienală, cu ramuri multiflore.

A. tetraquetra Boiss. Specie care înflorește vara. Flori mici, albe, nepedunculate, solitare. Frunze verzi-albăstrui, nepețiolate. ascuțit-ovate. Formează covoare dense (cca 5 cm înălțime).

AMMOPHILA Host. AMOFILA, fam. Gramineae. Gen cu o singură specie, în țări mediteraneene, America de N: Ammophila arenaria (L.) Roth (syn. Arundo arenaria L.), care înflorește vara. Spiculețe uniflore. Spic cilindric, alb sau alburiu. Glume neegale și glumele păroase la bază. Perenă, înaltă de cca 0,90 m. Tulpină rigidă, erectă. Frunze (rulate, glabre) gri-verzi.

M. laricifolia (L.) Schinz et Thell. (syn. Arenaria laricifolia L.). Specie care înflorește spre sfîrșitul verii. Flori (5 petale invers-ovate) albe, numeroase, în ciorchine rar. Frunze filiforme, aciforme sau lanceolate, cu 3 nervuri și vîrf bont.

Intrare: arenaria
Surse flexiune: DOR
Intrare: arenarie
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arenarie arenaria
plural arenarii arenariile
genitiv-dativ singular arenarii arenariei
plural arenarii arenariilor
vocativ singular
plural