arborizație sf [At: DA / V: (înv) -iune / E: fr arborisation] (Min) Desen natural reprezentând o arborescență (1) în tăietura făcută în unele minerale.

ARBORIZAȚIE s.f. Desen natural reprezentînd ramuri de arbori în unele minerale sau pe geamuri cînd îngheață. [< fr. arborisation].

ARBORIZAȚIE s. f. desen natural sugerând ramuri de arbori în unele minerale sau pe geamuri când îngheață. (< fr. arborisation)

arborizațiune sf vz arborizație

*ARBORIZAȚIUNE, *ARBORIZAȚIE sf. 💎 1 Un fel de desen natural, de obiceiu negru, care se observă pe unele pietre, precum sînt agatele, și care reprezintă ramuri de arbori, mai adesea însă frunze de ferigă ¶ 2 Ramificațiunile formate pe geamuri cînd înghiață [fr.].

*arborizațiúne f. (fr. arborisation). Urmele ramurilor de arborĭ pe minerale. – Și -áție și -áre.

arborizație (desp. -ți-e) s. f., art. arborizația (desp. -ți-a), g.-d. arborizații, art. arborizației

arborizație (-ți-e) s. f., art. arborizația (-ți-a), g.-d. arborizații, art. arborizației

arborizație s. f. (sil. -ți-e), art. arborizația (sil. -ți-a), g.-d. art. arborizației