2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARBALETRIER, (1) arbaletrieri, s. m., (2) arbaletriere, s. n. 1. S. m. Ostaș care lupta cu arbaleta. 2. S. n. Parte a acoperișului care susține învelitoarea propriu-zisă. [Pr.: -tri-er] – Din fr. arbalétrier.

ARBALETRIER, (1) arbaletrieri, s. m., (2) arbaletriere, s. n. 1. S. m. Ostaș care lupta cu arbaleta. 2. S. n. Parte a acoperișului care susține învelitoarea propriu-zisă. [Pr.: -tri-er] – Din fr. arbalétrier.

arbaletrier [At: DEX2 / P: ~tri-er / Pl: (1) ~i, (2) ~e / E: fr arbalétrier] 1 sm Ostaș care lupta cu arbaleta. 2 sn Parte a acoperișului care susține învelitoarea propriu-zisă.

ARBALETRIER s.m. 1. Soldat înarmat cu o arbaletă. 2. Grindă care servește la susținerea penelor pe care se fixează căpriorii unui acoperiș. [Pron. -tri-er. / < fr. arbalétrier].

ARBALETRIER I. s. m. soldat înarmat cu o arbaletă. II. s. n. grindă care servește la susținerea penelor pe care se fixează căpriorii unui acoperiș. (< fr. arbalétrier)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arbaletrier2 (soldat) (desp. -le-tri-er) s. m., pl. arbaletrieri

arbaletrier1 (parte a acoperișului) (desp. -le-tri-er) s. n., pl. arbaletriere

arbaletrier1 (soldat) (-le-tri-er) s. m., pl. arbaletrieri

arbaletrier2 (parte a acoperișului) (-le-tri-er) s. n., pl. arbaletriere

arbaletrier (persoană) s. m. (sil. -tri-er), pl. arbaletrieri

arbaletrier (obiect) s. n. (sil. -tri-er), pl. arbaletriere

Intrare: arbaletrier (grindă)
arbaletrier2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: -tri-er info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbaletrier
  • arbaletrierul
  • arbaletrieru‑
plural
  • arbaletriere
  • arbaletrierele
genitiv-dativ singular
  • arbaletrier
  • arbaletrierului
plural
  • arbaletriere
  • arbaletrierelor
vocativ singular
plural
Intrare: arbaletrier (ostaș)
  • silabație: -tri-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbaletrier
  • arbaletrierul
  • arbaletrieru‑
plural
  • arbaletrieri
  • arbaletrierii
genitiv-dativ singular
  • arbaletrier
  • arbaletrierului
plural
  • arbaletrieri
  • arbaletrierilor
vocativ singular
  • arbaletrierule
  • arbaletriere
plural
  • arbaletrierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arbaletrier, arbaletrieresubstantiv neutru

  • 1. Parte a acoperișului (grindă) care susține învelitoarea propriu-zisă. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

arbaletrier, arbaletrierisubstantiv masculin

  • 1. Ostaș care lupta cu arbaleta. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii