2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arăduce v vz răduce

ARĂDUCE (-duc) I. vb. tr. A înfățișa, a închipui, a reprezenta: leaspezile ceale mari și ceale mici, acealea arăduc chipul legii vechi și ceii noao (PRV.-MB.). II. vb. intr. A avea asemănare, a semăna: miru-mă cum nu-și arăduce fecior a părinte (MX.) [👉 RĂDUCE].

răduce1 [At: CUV. D. BĂTR. I, 29 8 / V: (înv) ar~, (reg) răbd~, răzd~ / Pzi: răduc / E: ml reducere] 1-2 vri (Îrg) A (se) asemăna (9) cu ceva. 3 vt A stabili o asemănare Si: a compara (1). 4 vt (Înv) A reprezenta.

arădúc și rădúc, -dus, a -dúce v. tr. (lat. ad-redúcere. V. reduc). Vechĭ. Reproduc, reprezent, înfățișez, închipuĭ. V. intr. Semăn, am asemănare, aduc cu.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARĂDUCE vb. v. aduce, apropia, asemăna, asemui, imagina, închipui, înfățișa, reprezenta, semăna.

arăduce vb. v. ADUCE. APROPIA. ASEMĂNA. ASEMUI. IMAGINA. ÎNCHIPUI. ÎNFĂȚIȘA. REPREZENTA. SEMĂNA.

RĂDUCE vb. v. aduce, apropia, asemăna, asemui, semăna.

răduce vb. v. ADUCE. APROPIA. ASEMĂNA. ASEMUI. SEMĂNA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

arăduce (-c, -us), vb.1. A reprezenta, a simboliza. – 2. A se asemăna. – Var. răduce. Lat. redūcĕre „a duce din nou”, sau „a reduce”, cu a- posterior; sau din lat. ad redūcĕre, după Tiktin 86; Pușcariu 105 (lipsește în DAR). Este cuvînt vechi (sec. XVII), dublet al lui reduce, vb., format în sec. XIX pe bază lat.

Intrare: arăduce
verb (V642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arăduce
  • arăducere
  • arădus
  • arădusu‑
  • arăducând
  • arăducându‑
singular plural
  • arădu
  • arăduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arăduc
(să)
  • arăduc
  • arăduceam
  • arădusei
  • arădusesem
a II-a (tu)
  • arăduci
(să)
  • arăduci
  • arăduceai
  • arăduseși
  • arăduseseși
a III-a (el, ea)
  • arăduce
(să)
  • arădu
  • arăducea
  • arăduse
  • arădusese
plural I (noi)
  • arăducem
(să)
  • arăducem
  • arăduceam
  • arăduserăm
  • arăduseserăm
  • arădusesem
a II-a (voi)
  • arăduceți
(să)
  • arăduceți
  • arăduceați
  • arăduserăți
  • arăduseserăți
  • arăduseseți
a III-a (ei, ele)
  • arăduc
(să)
  • arădu
  • arăduceau
  • arăduseră
  • arăduseseră
Intrare: răduce
verb (VT642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răduce
  • răducere
  • rădus
  • rădusu‑
  • răducând
  • răducându‑
singular plural
  • rădu
  • răduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răduc
(să)
  • răduc
  • răduceam
  • rădusei
  • rădusesem
a II-a (tu)
  • răduci
(să)
  • răduci
  • răduceai
  • răduseși
  • răduseseși
a III-a (el, ea)
  • răduce
(să)
  • rădu
  • răducea
  • răduse
  • rădusese
plural I (noi)
  • răducem
(să)
  • răducem
  • răduceam
  • răduserăm
  • răduseserăm
  • rădusesem
a II-a (voi)
  • răduceți
(să)
  • răduceți
  • răduceați
  • răduserăți
  • răduseserăți
  • răduseseți
a III-a (ei, ele)
  • răduc
(să)
  • rădu
  • răduceau
  • răduseră
  • răduseseră
răbduce
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzduce
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arăduce
  • arăducere
  • arădus
  • arădusu‑
  • arăducând
  • arăducându‑
singular plural
  • arădu
  • arăduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arăduc
(să)
  • arăduc
  • arăduceam
  • arădusei
  • arădusesem
a II-a (tu)
  • arăduci
(să)
  • arăduci
  • arăduceai
  • arăduseși
  • arăduseseși
a III-a (el, ea)
  • arăduce
(să)
  • arădu
  • arăducea
  • arăduse
  • arădusese
plural I (noi)
  • arăducem
(să)
  • arăducem
  • arăduceam
  • arăduserăm
  • arăduseserăm
  • arădusesem
a II-a (voi)
  • arăduceți
(să)
  • arăduceți
  • arăduceați
  • arăduserăți
  • arăduseserăți
  • arăduseseți
a III-a (ei, ele)
  • arăduc
(să)
  • arădu
  • arăduceau
  • arăduseră
  • arăduseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)