16 definiții pentru aprinzător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APRINZĂTOR, aprinzătoare, s. n. Dispozitiv care produce aprinderea unui combustibil, a fitilului unei încărcături explozive, reaprinderea unei lămpi de siguranță din mine etc. [Var.: aprinzătoare s. f.] – Aprinde + suf. -ător.

aprinzător, ~oare [At: DOSOFTEI, V. S. 88/2 / V: (îrg) ~iu, ~oare / Pl: ~i, ~oare / E: aprinde + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care aprinde (3). 3 smf (Înv) Persoană cu ocupația de a aprinde (1) ceva. 4 snf Instrument sau obiect pentru aprins. 5 sn Dispozitiv de aprindere (1) a unui combustibil, a fitilului unui explozibil etc. 6 sf (Trs; mpl) Chibrit. 7 a Inflamabil. 8 a (Înv; fig) Excitant.

APRINZĂTOR I. adj. 1 Care aprinde: aduseră... rășină și alte materii aprinzătoare (BĂLC.) 2 Care se aprinde ușor, care ia foc cu ușurință. 3 Pr. ext. pop. 🩺 Boală aprinzătoare, boală care produce inflamațiuni. II. sm. Cel ce aprinde lumînările: un aprindzătoriu de luminele svîntului să ’nvățasă a fura făcliile (DOS.). III. APRINZĂTOARE (pl. -tori) sf. 1 Trans. Chibrit 2 Mic aparat (mai adesea de buzunar) cu care se poate produce o flacără pentru aprins țigara (🖼 164) [aprinde].

APRINZĂTOR, aprinzătoare, s. n. Dispozitiv care produce aprinderea unui combustibil, a fitilului unei încărcături explozive, reaprinderea unei lămpi de siguranță din mine etc. – Aprinde + suf. -ător.

APRINZĂTOR, aprinzătoare, s. n. Dispozitiv care provoacă aprinderea fitilului unei încărcături explozive. V. amorsă.

APRINZĂTOR, aprinzătoare, s. n. Dispozitiv care provoacă aprinderea fitilului unei încărcături explozive prin izbire sau prin frecare. – Din aprinz (prez. ind. al lui aprinde) + suf. -ător.

APRINZĂTOR ~oare n. 1) Dispozitiv care aprinde fitilul unei încărcături explozive. 2) Instrument (electric) cu care se aprinde flacăra la aragaz. /aprinz (a aprinde) + suf. ~ător

aprinzătór, -oáre adj. Care aprinde. S. f., pl. orĭ. Mașină de aprins (cum e, de ex., cutiuța saŭ altă formă de aparat de aprins țigările îld. chibrit). S. n., pl. oare. Parte de mașină saŭ instrument care produce foc (cum e chear chibritu).

APRINZĂTOARE s. f. v. aprinzător.

aprinzătoriu, ~oare a, s vz aprinzător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aprinzător (dispozitiv) (desp. a-prin-) s. n., pl. aprinzătoare

aprinzător (dispozitiv) (a-prin-) s. n., pl. aprinzătoare

aprinzător s. n. (sil. -prin-), pl. aprinzătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: aprinzător
aprinzător substantiv neutru
  • silabație: a-prin- info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aprinzător
  • aprinzătorul
  • aprinzătoru‑
plural
  • aprinzătoare
  • aprinzătoarele
genitiv-dativ singular
  • aprinzător
  • aprinzătorului
plural
  • aprinzătoare
  • aprinzătoarelor
vocativ singular
plural
aprinzătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aprinzător, aprinzătoaresubstantiv neutru
aprinzătoare, aprinzătorisubstantiv feminin

  • 1. Dispozitiv care produce aprinderea unui combustibil, a fitilului unei încărcături explozive, reaprinderea unei lămpi de siguranță din mine etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Aprinde + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.