O definiție pentru apolinarism
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
apolinarism s. n. Erezie susținută de episcopul Apolinarie, care afirma că Hristos este radical deosebit de noi, neavând suflet uman. Susținând că Hristos nu are o fire umană deplină, hristologia apolinaristă revenea la arianism. A fost condamnat la Sinodul al II-lea ecumenic (381 d. Hr.). – Din Apolinarie (n. pr.).
Intrare: apolinarism
apolinarism substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)