4 definiții pentru aplecăciune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aplecăciune sf [At: ȚICHINDEAL, ap. HEM 1322 / Pl: ~ni / E: apleca + -(ă)ciune] (Înv) 1 Aplecare (3). 2 Plecăciune.

APLECĂCIÚNE s. f. (Înv.) Aplecare. – Din apleca + suf.-(ă)ciune.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APLECĂCIÚNE s. v. aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, vocație.

aplecăciune s. v. APLECARE. APLICAȚIE. APTITUDINE. ATRACȚIE. CHEMARE. DAR. HAR. ÎNCLINARE. ÎNCLINAȚIE. ÎNZESTRARE. PORNIRE. PREDILECȚIE. PREDISPOZIȚIE. PREFERINȚĂ. TALENT. VOCAȚIE.

Intrare: aplecăciune
aplecăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aplecăciune
  • aplecăciunea
plural
  • aplecăciuni
  • aplecăciunile
genitiv-dativ singular
  • aplecăciuni
  • aplecăciunii
plural
  • aplecăciuni
  • aplecăciunilor
vocativ singular
plural