4 definiții pentru aparitor

aparitór sm [At: DA / Pl: ~i / E: fr appariteur, lat apparitor] (Rar) 1 (Ant) Nume generic al slujbașilor inferiori (lictori, scribi, interpreți) care însoțeau pe magistrații romani. 2 Aprod (la judecătorii). 3 Pedel (la universități).

APARITÓR s.m. (Rar) 1. Nume generic dat slujbașilor inferiori (lictori, scribi) care însoțeau pe magistrații romani. 2. Mic slujbaș (un fel de aprod) la unele instituții superioare din trecut (judecătorii, universități etc.). [< lat. apparitor, cf. fr. appariteur].

APARITÓR s. m. 1. slujbaș inferior (lictori, scribi) care însoțea pe magistrații romani. 2. mic slujbaș (aprod) la unele instituții superioare din trecut. (< lat. apparitor, fr. appariteur)

*aparitór m. (fr. appariteur, d. lat. apparitor). Ușier la universitate (în Francia).

Intrare: aparitor
aparitor
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aparitor aparitorul
plural aparitori aparitorii
genitiv-dativ singular aparitor aparitorului
plural aparitori aparitorilor
vocativ singular
plural