4 definiții pentru aparitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aparitór sm [At: DA / Pl: ~i / E: fr appariteur, lat apparitor] (Rar) 1 (Ant) Nume generic al slujbașilor inferiori (lictori, scribi, interpreți) care însoțeau pe magistrații romani. 2 Aprod (la judecătorii). 3 Pedel (la universități).

APARITÓR s.m. (Rar) 1. Nume generic dat slujbașilor inferiori (lictori, scribi) care însoțeau pe magistrații romani. 2. Mic slujbaș (un fel de aprod) la unele instituții superioare din trecut (judecătorii, universități etc.). [< lat. apparitor, cf. fr. appariteur].

APARITÓR s. m. 1. slujbaș inferior (lictori, scribi) care însoțea pe magistrații romani. 2. mic slujbaș (aprod) la unele instituții superioare din trecut. (< lat. apparitor, fr. appariteur)

*aparitór m. (fr. appariteur, d. lat. apparitor). Ușier la universitate (în Francia).

Intrare: aparitor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aparitor
  • aparitorul
  • aparitoru‑
plural
  • aparitori
  • aparitorii
genitiv-dativ singular
  • aparitor
  • aparitorului
plural
  • aparitori
  • aparitorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)