2 definiții pentru antru

ÁNTRU s.n. (Anat.) Cavitate, spațiu gol. [< fr. antre, cf. lat. antrum, gr. antron – peșteră].

ÁNTRU s. n. (anat.) cavitate, scobitură. ♦ ~ mastoidian = cavitate în mastoidă, care comunică cu urechea mijlocie: ~ piloric = parte a stomacului, deasupra pilorului. (< fr. antre, lat. antrum, gr. antron, peșteră)

Intrare: antru
antru
substantiv neutru (N56) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antru antrul
plural
genitiv-dativ singular antru antrului
plural
vocativ singular
plural