3 definiții pentru antreluță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANTRELÚȚĂ, antreluțe, s. f. (Rar) Antrețel. El doarme pe canapea în antreluță. CARAGIALE, O. II 200.
ANTRELÚȚĂ, antreluțe, s. f. (Rar) Antrețel. – Din antreu + suf. luță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
antrét (Mold.) n., pl. e și urĭ, antrea f., pl. ele, și antréŭ n., pl. urĭ (fr. entrée, de unde, probabil și rus. antrét. Cp. cu comitet). Barb. Intrare (tindă, sală, anticameră). – În Munt. vulg. și antrelúță, f., pl. e.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: antreluță
antreluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
antreluță, antreluțesubstantiv feminin
- 1. Antrețel. DLRLC DLRMsinonime: antrețel
- El doarme pe canapea în antreluță. CARAGIALE, O. II 200. DLRLC
-
etimologie:
- antreu + sufix luță. DLRM