3 definiții pentru antreluță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTRELÚȚĂ, antreluțe, s. f. (Rar) Antrețel. El doarme pe canapea în antreluță. CARAGIALE, O. II 200.

ANTRELÚȚĂ, antreluțe, s. f. (Rar) Antrețel. – Din antreu + suf. luță.

antrét (Mold.) n., pl. e și urĭ, antrea f., pl. ele, și antréŭ n., pl. urĭ (fr. entrée, de unde, probabil și rus. antrét. Cp. cu comitet). Barb. Intrare (tindă, sală, anticameră). – În Munt. vulg. și antrelúță, f., pl. e.

Intrare: antreluță
antreluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antreluță
  • antreluța
plural
  • antreluțe
  • antreluțele
genitiv-dativ singular
  • antreluțe
  • antreluței
plural
  • antreluțe
  • antreluțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antreluță, antreluțesubstantiv feminin

  • 1. rar Antrețel. DLRLC DLRM
    sinonime: antrețel
    • format_quote El doarme pe canapea în antreluță. CARAGIALE, O. II 200. DLRLC
etimologie:
  • antreu + sufix luță. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.