ANTRACOTERAPIE s. f. folosirea terapeutică a carbonului. (< fr. anthracothérapie)

ANTRACO- „cărbune, carbon, antrax; carbonic”. ◊ gr. anthrax, akos „cărbune” > fr. anthraco-, engl. id., it. antraco-, germ. anthrako- > rom. antraco-. □ ~id (v. -id), adj., 1. Cu aspect de antrax. 2. Care are culoarea cărbunelui; ~litic (v. -litic₁), s. n., ansamblul perioadelor carbonifer și permian, avînd caracteristici paleontologice asemănătoare; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a carbonului în scop terapeutic; ~teriu (v. -teriu), s. m., gen de mamifere paricopitate fosile oligocene, asemănătoare cu suidele, descoperite mai ales în sedimentele de cărbuni; ~zauri (v. -zaur), s. m. pl., ordin de amfibieni fosili din grupul labirintodonților, care au trăit în carbonifer și permian.