2 definiții pentru antistază


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

antistază (gr. antistasis „contrazicere”), figură care constă în repetarea aceluiași cuvânt dar cu un sens în contradicție (R): „Nu vreau să iasă.... Nu vreau să vrea să iasă.” (Delavrancea) A. este o figură în care un cuvânt este folosit, în același enunț, fie cu sens pozitiv, pentru a fi negat, fie cu sens negativ, pentru a fi contrazis, repetându-l cu sens pozitiv: „Octavian să înceapă printr-un paricid?... Nu-i era el Cicero, al doilea tată? Împotriva oricărei speranțe [«deși nu spera»], spera în el...” (A. de Lamartine) în exemplul de mai sus, a. realizează și paradoxul. Sin. paronomasia contrarium.

antistază oratorică (gr. antistasis „contrazicere cu ajutorul comparației”), figură prin care cel învinuit de o faptă se apără arătând că, dacă ar fi făcut altfel, ar fi fost mai rău (P): Exemplu: răspunsul dat senatului de consulul C. Hostilius Mancinus, care a justificat tratatul cu numantinii susținând că altfel ar fi sacrificat întreaga armată. (Q., vol. II, p. 257)

Intrare: antistază
antistază substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antista
  • antistaza
plural
  • antistaze
  • antistazele
genitiv-dativ singular
  • antistaze
  • antistazei
plural
  • antistaze
  • antistazelor
vocativ singular
plural