2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTIREGALÍST, -Ă, antiregaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care se opune regalității. – Anti- + regalist.

antiregalíst, ~ă [At: CONTEMP, Seria II, 1949, nr. 138 / Pl: ~iști, ~e / E: anti- + regalist] 1-2 smf, a (Persoană) care luptă împotriva regalității. 3 smf Adept al antiregalismului.

ANTIREGALÍST, -Ă, antiregaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care luptă împotriva regalității. – Anti- + regalist.

ANTIREGALÍST, -Ă, antiregaliști, -ste, s. m. și f. Persoană care luptă împotriva regalității. ◊ (Adjectival) Balzac... a devenit prin opera sa... un puternic sprijinitor al sentimentelor antiregaliste ale timpului. CONTEMPORANUL, S II, 1949, nr. 138, 9/2.

ANTIREGALÍST, -Ă, antiregaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care luptă împotriva regalității. – Din anti- + regalist.

ANTIREGALÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Luptător) împotriva regalității, dușman al regalității. [< anti- + regalist].

ANTIREGALÍST, -Ă adj., s. m. f. (luptător) împotriva regalității. (< anti- +regalist)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antiregalíst adj. m., s. m., pl. antiregalíști; adj. f., s. f. antiregalístă, pl. antiregalíste

antiregalíst adj. m., s. m., pl. antiregalíști; f. sg. antiregalístă, pl. antiregalíste

Intrare: antiregalist (adj.)
antiregalist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antiregalist
  • antiregalistul
  • antiregalistu‑
  • antiregalistă
  • antiregalista
plural
  • antiregaliști
  • antiregaliștii
  • antiregaliste
  • antiregalistele
genitiv-dativ singular
  • antiregalist
  • antiregalistului
  • antiregaliste
  • antiregalistei
plural
  • antiregaliști
  • antiregaliștilor
  • antiregaliste
  • antiregalistelor
vocativ singular
plural
Intrare: antiregalist (s.m.)
antiregalist2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antiregalist
  • antiregalistul
  • antiregalistu‑
plural
  • antiregaliști
  • antiregaliștii
genitiv-dativ singular
  • antiregalist
  • antiregalistului
plural
  • antiregaliști
  • antiregaliștilor
vocativ singular
  • antiregalistule
  • antiregaliste
plural
  • antiregaliștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

antiregalist, -ă antiregalist (2) antiregalistă

  • 1. (Persoană) care se opune regalității.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Balzac... a devenit prin opera sa... un puternic sprijinitor al sentimentelor antiregaliste ale timpului. CONTEMPORANUL, S II, 1949, nr. 138, 9/2.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Anti- + regalist
    surse: DEX '09 DEX '98 DN