O definiție pentru antipol
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANTIPÓL s. m. (mat.) simetricul, în raport cu centrul unei conice, al polului unei drepte în raport cu acea dreaptă. (< anti- + pol)
Intrare: antipol
antipol substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)