2 definiții pentru antiinducție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTIINDÚCȚIE s. f. (telec.) eliminare, reducere a efectelor inductive perturbatoare dintre circuite paralele. (< fr. anti-induction)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antiindúcție s. f., pl. antiindúcții

Intrare: antiinducție
antiinducție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antiinducție
  • antiinducția
plural
  • antiinducții
  • antiinducțiile
genitiv-dativ singular
  • antiinducții
  • antiinducției
plural
  • antiinducții
  • antiinducțiilor
vocativ singular
plural