7 definiții pentru antifricțiune

antifricțiúne sf [At: IOANOVICI, TEHN. 72 / P: -ți-u- / Pl: ~ni / E: fr antifriction] 1 (Îs) Aliaj de - Aliaj moale, dar rezistent, cu coeficient de frecare mic, folosit la căptușirea cuzineților. 2 (Teh; înv) Frecare.

ANTIFRICȚIÚNE s. f. (În sintagma) Aliaj antifricțiune = aliaj cu coeficient de frecare mic, folosit la căptușirea cuzineților. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. antifriction.

ANTIFRICȚIÚNE s. f. (În sintagma) Aliaj antifricțiune = aliaj cu coeficient de frecare mic, folosit la căptușirea cuzineților. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. antifriction.

antifricțiúne (-ti-fric-ți-u-) s. f., g.-d. art. antifricțiúnii

antifricțiúne s. f. (sil. -fric-ți-u-), g.-d. art. antifricțiúnii

ANTIFRICȚIÚNE s.f. Aliaj cu bază de antimoniu, folosit la cuzineți, pentru a reduce frecarea. [< fr. antifriction].

ANTIFRICȚIÚNE s. f. aliaj pe bază de antimoniu, folosit la cuzineți pentru a reduce frecarea. (< fr. antifriction)

Intrare: antifricțiune
antifricțiune substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antifricțiune antifricțiunea
plural
genitiv-dativ singular antifricțiuni antifricțiunii
plural
vocativ singular
plural