6 definiții pentru anthericum

liliúță s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. liliúței; pl. liliúțe

LILIÚȚĂ s. (BOT.; Anthericum ramosum) (reg.) păinjenel, limba-păsării.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTHERICUM L. LILIUȚĂ, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa, Africa și America, cca 98 specii, erbacee, perene, cu rizom. Tulpina cu 2 frunze radicale liniare. Flori (perigon cu 6 foliole îndepărtate, cu nervuri proeminente, 6 stamine, antere liniare, erecte) albe, 3-4 cm diametru, scurt-pedunculate, în racem multiflor, adeseori ramificat, dispus terminal pe tulpină. Fruct, capsulă.

A. ramosum L. Specie cu flori (foliolele perigonului înguste, patente, cu nervuri proeminente, stil drept) albe, mici, în număr foarte mare, în raceme ramificate. Frunze liniare, canaliculate. Plantă perenă, tulpină ramificată, înaltă pînă la 85 cm.

Anthericum liliago L. Specie ce înflorește primăvara-vara. Flori mici, pînă la 3 cm lungime (foliolele perigonului cu 6 nervuri, stil curbat), albe, numeroase, în racem simplu. Frunze liniare, canaliculate. Tulpină neramificată, cca 55 cm înaltă.

Chlorophytum comosum Bak. (syn. C. sternbergianum Steud.; Anthericum comosum Thbg.). Specie înaltă de 30 cm. Frunze lungi, grase, liniare, ușor arcuite, înguste, verzi, pe. margini. cu dungi galbene. Nu înflorește totdeauna și florile sînt fără importanță decorativă. Pe tulpină florală apar rozete vivipare. Rădăcini cărnoase (Pl. 20, fig. 115).

Intrare: anthericum
anthericum
termen biologic (I2)