O definiție pentru anterostator


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anterostatór s. n., pl. anterostatoáre

Intrare: anterostator
anterostator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anterostator
  • anterostatorul
  • anterostatoru‑
plural
  • anterostatoare
  • anterostatoarele
genitiv-dativ singular
  • anterostator
  • anterostatorului
plural
  • anterostatoare
  • anterostatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)