O definiție pentru anomomerie
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ANOMO- „neregulat, anormal”. ◊ gr. anomos „neregulat” > fr. anomo-, germ. id., engl. id. > rom. anomo-. □ ~dromie (v. -dromie), s. f., nervație neregulată, nedispusă într-un sistem obișnuit; ~fil (v. -fil2), adj., care are frunze neregulate, asimetrice; ~merie (v. -merie), s. f., anormalitate a numărului membrilor unui verticil floral.
Intrare: anomomerie
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
anomomeriesubstantiv feminin
- 1. Anormalitate a numărului membrilor unui verticil floral. DETS
etimologie:
- anomo- + -merie dexonline
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.