2 definiții pentru anomofil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANOMOFÍL, -Ă adj. cu frunze neregulate, asimetrice. (< fr. anomophylle)
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ANOMO- „neregulat, anormal”. ◊ gr. anomos „neregulat” > fr. anomo-, germ. id., engl. id. > rom. anomo-. □ ~dromie (v. -dromie), s. f., nervație neregulată, nedispusă într-un sistem obișnuit; ~fil (v. -fil2), adj., care are frunze neregulate, asimetrice; ~merie (v. -merie), s. f., anormalitate a numărului membrilor unui verticil floral.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: anomofil
anomofil adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)