9 definiții pentru annotinum

cornișor1 sn [At: ȘEZ. I, 297 / Pl: ~oare / E: corn1 + -ișor] 1-60 (Șhp) Corn1 (1, 22-23, 35-36, 43-46, 52-58, 60-61, 64-71, 74-77) (mic) Si: cornuleț (1-60), cornurel (1-60).

cornișor2 sm [At: PANȚU, PL. / Pl: ~i / E: corn2 + -ișor] (Bot; reg) 1-4 (Șhp) Corn2 (1-2) (mic). 5 Planta Lycopodium annotinum, târâtoare, foarte ramificată, care crește pe stânci și prin păduri umbroase Si: brădișor. 6 (Bot; reg) Pedicuță (Lycopodium clavatum). 7 (Bot; reg) Brădișor (Lycopodium alpinum). 8 (Bot; reg) Ploșnicar (Ceratacephalus faleatus) Si: cornuleț2. 9 (Bot; reg) Corniș (3) (Ilqua). 10 Plantă permanent verde, cu trunchiul bifurcat. 11 Plantă cu floare albastră, bună pentru stomac. 12 (Îf cornișoare) Roșcove (Cerotania sil Coronilla). 13 (Îc) ~-de-munte Brădișor (Lycopadium selago). 14 (Îc) ~-drept Brădișor (Lycopodium annontium).

cornișor3 sn [At: SEVASTOS, N., ap. DA / Pl: ~oare / E: corn3 + -ișor] 1-6 (Șhp) Corn3 (1-3) (puțin). 7 Struguri cu boabele verzi, țuguiate și dulci la gust Cf corniță2 (2).

CORNIȘÓR, cornișori, s. m. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). [Pl. și: (n.) cornișoare] – Corn1 + suf. -ișor.

cornișór (bot.) s. m., pl. cornișóri

cornișór (corn mic) s. n., pl. cornișoáre

CORNIȘÓR s. 1. v. brădișor. 2. (Lycopodium annotinum) (reg.) brădișor. 3. (BOT.) (Ceratophalus orthoceras) (reg.) cornuleț, ploșnicar.

CORNIȘÓR s. v. piedicuță, ploșnicar.

CORNIȘÓR ~oáre n. (diminutiv de la corn) Plantă erbacee asemănătoare cu cetina de brad, care crește pe stânci și prin pădurile de munte. /corn + suf. ~ișor

Intrare: annotinum
annotinum termen biologic
termen biologic (I2)