2 intrări

14 definiții

aniversát2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, -e / E: aniversa] Sărbătorit.

aniversát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aniversa] Aniversare (1).

aniversá vt [At: DEX2 / Pzi: -séz / E: aniversar] A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment.

ANIVERSÁ, aniversez, vb. I. Tranz. A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar (derivat regresiv).

ANIVERSÁ, aniversez, vb. I. Tranz. A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar (derivat regresiv).

ANIVERSÁ, aniversez, vb. I. Tranz. A sărbători un eveniment cu prilejul împlinirii unui număr de ani de la data la care s-a petrecut. La 30 Decembrie aniversăm proclamarea Republicii Populare Romîne.

ANIVERSÁ, aniversez, vb. I. Tranz. A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar.

aniversá (a ~) vb., ind. prez. 3 aniverseáză

aniversá vb., ind. prez. 1 sg. aniverséz, 3 sg. și pl. aniverseáză

ANIVERSÁ vb. a celebra, a prăznui, a sărbători, a serba, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ un secol de independență.)

ANIVERSÁ vb. I. tr. A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data când s-a petrecut un eveniment, un fapt etc. [< aniversare].

ANIVERSÁ vb. tr. a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data când s-a petrecut un eveniment. (< aniversar)

A ANIVERSÁ ~éz tranz. (evenimente importante) A sărbători cu ocazia împlinirii unui număr de ani. /Din aniversar


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANIVERSÁ vb. a celebra, a prăznui, a sărbători, a serba, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ un secol de independență.)

Intrare: aniversat
aniversat
adjectiv (A2) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aniversat aniversatul aniversa aniversata
plural aniversați aniversații aniversate aniversatele
genitiv-dativ singular aniversat aniversatului aniversate aniversatei
plural aniversați aniversaților aniversate aniversatelor
vocativ singular
plural
Intrare: aniversa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aniversa aniversare aniversat aniversând singular plural
aniversea aniversați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aniversez (să) aniversez aniversam aniversai aniversasem
a II-a (tu) aniversezi (să) aniversezi aniversai aniversași aniversaseși
a III-a (el, ea) aniversea (să) aniverseze aniversa aniversă aniversase
plural I (noi) aniversăm (să) aniversăm aniversam aniversarăm aniversaserăm, aniversasem*
a II-a (voi) aniversați (să) aniversați aniversați aniversarăți aniversaserăți, aniversaseți*
a III-a (ei, ele) aniversea (să) aniverseze aniversau aniversa aniversaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)