6 definiții pentru anistoric


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anistóric, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: an- + istoric] Care este situat în afara realităților istorice.

ANISTÓRIC, -Ă, anistorici, -ce, adj. Care este situat în afara realităților concret-istorice. – An3- + istoric.

ANISTÓRIC, -Ă, anistorici, -ce, adj. Care este situat în afara realităților concret-istorice. – An3- + istoric.

ANISTÓRIC, -Ă adj. Situat în afara istoriei. V. inexistent. [Et. incertă].

ANISTÓRIC, -Ă adj. situat în afara realităților concret-istorice. (< an1- + istoric)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*anistóric (a-nis-/an-is-) adj. m., pl. anistórici; f. anistórică, pl. anistórice

anistóric adj. → istoric

Intrare: anistoric
anistoric adjectiv
  • silabație: a-nis-, an-is-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anistoric
  • anistoricul
  • anistoricu‑
  • anistorică
  • anistorica
plural
  • anistorici
  • anistoricii
  • anistorice
  • anistoricele
genitiv-dativ singular
  • anistoric
  • anistoricului
  • anistorice
  • anistoricei
plural
  • anistorici
  • anistoricilor
  • anistorice
  • anistoricelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anistoric

  • 1. Care este situat în afara realităților concret-istorice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • An- + istoric
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00