angherie sf [At: BIANU, ap. T. PAPAHAGI, C. L. / Pl: ~ii / V: -ghenarie / E: nct] 1 Dare. 2 Pocitanie.

†ANGHERIE sf. Mold. 1 = ANGARA ¶ 2 fig. Pocitanie, monstru: ce face, ce drege Busuioc îi sboară capul angheriei (SEV.) [👉 ANGĂRIE¹].

angheríe, V. angara și -ărie.

anghenarie sf vz angherie

angăríe și angheríe f. Est. Pl. Pasăre domestică, galiță: hrănea angăriile. (Neam. Rom. Lit. 3,555), lăcomia cu care înghit cele angăriĭ grăunțele (VR 1911,11,251). Angarale. V. anghirle, cobaĭe, gujălie, oare, orăteniĭ.