10 definiții pentru anevoință

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANEVOÍNȚĂ, anevoințe, s. f. (Înv.) Dificultate, greutate. – Anevoie + suf. -ință.

ANEVOÍNȚĂ, anevoințe, s. f. (Înv.) Dificultate, greutate. – Anevoie + suf. -ință.

anevoință sf [At: BĂLCESCU, M. V. 109 / P: ~vo-in~ / Pl: ~țe, (înv) ~ți / E: anevoie + -ință cf nevoință] (Înv) 1 Greutate. 2 Necaz. corectată

ANEVOÍNȚĂ, anevoințe, s. f. (Învechit) Dificultate, greutate. Era... peste putință a opri intrarea turcilor în țară, din anevoința d-a străjui toate hotarele. BĂLCESCU, O. II 84. ◊ Loc. adv. Cu (mare) anevoință = cu (mare) greutate, cu greu, anevoie. Cu mare anevoință se dezlipi calul de stăpînul său. ISPIRESCU, L. 162.

ANEVOÍNȚĂ, anevoințe, s. f. (Înv.) Dificultate, greutate. – Din anevoie + suf. -ință.

anevoínță f., pl. e (d. anevoĭe). Greutate, dificultate: mergea cu anevoință.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

anevoință (înv.) s. f., g.-d. art. anevoinței; pl. anevoințe

anevoínță s. f. → nevoință

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANEVOÍNȚĂ s. v. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, stavilă.

anevoință s. v. DIFICULTATE. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. NEAJUNS. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELIȘTE. PIEDICĂ. STAVILĂ.

Intrare: anevoință
anevoință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anevoință
  • anevoința
plural
  • anevoințe
  • anevoințele
genitiv-dativ singular
  • anevoințe
  • anevoinței
plural
  • anevoințe
  • anevoințelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anevoință, anevoințesubstantiv feminin

  • 1. învechit Dificultate, greutate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era... peste putință a opri intrarea turcilor în țară, din anevoința d-a străjui toate hotarele. BĂLCESCU, O. II 84. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu (mare) anevoință = cu (mare) greutate, cu greu. DLRLC
      sinonime: anevoie
      • format_quote Cu mare anevoință se dezlipi calul de stăpînul său. ISPIRESCU, L. 162. DLRLC
etimologie:
  • Anevoie + sufix -ință. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.