2 intrări

O definiție


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

a anectá vb., ind. prez. 1 sg. anectéz

Intrare: anectare
anectare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anectare
  • anectarea
plural
  • anectări
  • anectările
genitiv-dativ singular
  • anectări
  • anectării
plural
  • anectări
  • anectărilor
vocativ singular
plural
Intrare: anecta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • anecta
  • anectare
  • anectat
  • anectatu‑
  • anectând
  • anectându‑
singular plural
  • anectea
  • anectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • anectez
(să)
  • anectez
  • anectam
  • anectai
  • anectasem
a II-a (tu)
  • anectezi
(să)
  • anectezi
  • anectai
  • anectași
  • anectaseși
a III-a (el, ea)
  • anectea
(să)
  • anecteze
  • anecta
  • anectă
  • anectase
plural I (noi)
  • anectăm
(să)
  • anectăm
  • anectam
  • anectarăm
  • anectaserăm
  • anectasem
a II-a (voi)
  • anectați
(să)
  • anectați
  • anectați
  • anectarăți
  • anectaserăți
  • anectaseți
a III-a (ei, ele)
  • anectea
(să)
  • anecteze
  • anectau
  • anecta
  • anectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)