8 definiții pentru ancombrament

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANCOMBRAMENT, ancombramente, s. n. Spațiu necesar pentru montarea, așezarea etc. a unui utilaj, a unui obiect etc. – Din fr. encombrement.

ancombrament sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr encombrement] (Frm) Spațiu necesar pentru amplasarea, montarea etc. a unui utilaj, a unui obiect etc.

ANCOMBRAMENT, ancombramente, s. n. Spațiu necesar pentru montarea, așezarea etc. unui utilaj, a unui obiect etc. – Din fr. encombrement.

ANCOMBRAMENT s.n. (franțuzism) Îngrămădire care împiedică trecerea. ♦ (Tehn.) Spațiul ocupat de un obiect din punctul de vedere al gabaritului. [< fr. encombrement].

ANCOMBRAMENT s. n. 1. (rar) afluență de oameni, materiale sau obiecte, care împiedică trecerea; îmbulzeală. 2. (tehn.) spațiu ocupat de un obiect. (< fr. encombrement)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ancombrament s. n., pl. ancombramente

ancombrament s. n., pl. ancombramente

ancombrament s. n., pl. ancombramente

Intrare: ancombrament
ancombrament substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ancombrament
  • ancombramentul
  • ancombramentu‑
plural
  • ancombramente
  • ancombramentele
genitiv-dativ singular
  • ancombrament
  • ancombramentului
plural
  • ancombramente
  • ancombramentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ancombrament, ancombramentesubstantiv neutru

  • 1. Spațiu necesar pentru montarea, așezarea etc. a unui utilaj, a unui obiect etc. DEX '09 DN
  • 2. franțuzism Îngrămădire care împiedică trecerea. DN
    sinonime: îmbulzeală
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.