2 intrări

20 de definiții

anápăda av, a vz anapoda

ANÁPĂDA adv. v. anapoda.

anápoda [At: ZILOT, CRON. ap. HEM 1158 / V: (Mol) -păda / E: ngr ἀνάποδα] (Fam) 1 av Pe dos. 2 av Cu totul în altă direcție. 3 av Altfel decât trebuie. 4 av În mare dezordine. 5 av (îe) A se uita ~ (peste câmp) A se uita cruciș. 6 av (D. femei; îe) A umbla ~ A umbla cu vorbe din casă-n casă și a nu-și vedea de rostul casei. 7 a (D. oameni) Afurisit. 8 a Pe dos.

ANÁPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcție decât trebuie. [Var.: (reg.) anápăda adv.] – Din ngr. anápoda.

ANÁPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcție decât trebuie. [Var.: (reg.) anápăda adv.] – Din ngr. anápoda.

ANÁPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea, în dezordine; în altă direcție decît trebuie. Sus, într-o fereastră, s-a ivit un cap cu coade roșcovane, adunate anapoda într-o basma pestriță. GALAN, Z. R. 9. Apoi dă! cum n-or merge trebile anapoda, dacă nime n-a voit să m-asculte? ALECSANDRI, T. 124. ◊ (Adjectival, invariabil) Un om anapoda. ◊ El întoarce căruța fără să se uite la mine, o ia pe-un drum anapoda și se duce. PREDA, Î. 92. Urmînd drumul vechi [al criticii]... vom face ceva anapoda. GHEREA, ST. CR. I 40. ♦ În neștire, la întîmplare, orbește. Eram șapte-opt pe terasă... Coboram anapoda treptele tocite spre canal. CAMIL PETRESCU, T. II 225. Chiar și porcii trîndavi se iuțiră, pornind-o anapoda, guițînd. DELAVRANCEA, S. 198. – Variantă; (regional) anápăda (CREANGĂ, A. 53) adv.

ANÁPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; în altă direcție decât trebuie. Îi merg treburile anapoda (ISPIRESCU). ♦ Zăpăcit, dezorientat. Coboram anapoda treptele tocite (CAMIL PETRESCU). [Var.: (reg.) anápăda adv.] – Ngr. anapoda.

ANÁPODA adv. 1. aiurea, prost, rău, (fam.) brambura. (Treburile mergeau ~.) 2. aiurea, alandala, (fam.) brambura. (Lucrurile erau puse ~.)

anápoda adv. – Invers, pe dos. – Mr. anapod, anapudz. Ngr. ἀνάποδα (Roesler 564; Gáldi 146).

ANÁPODA1 adv. 1) De-a-ndoaselea; altfel decât trebuie; pe dos. Treburile merg ~. 2) La întâmplare; orbește. /<ngr. anápoda

ANÁPODA2 adj. invar. Care șochează prin felul său de a fi; ciudat; bizar; neobișnuit; straniu. Om ~. /<ngr. anápoda

anàpoda adv. pe dos, d´andoasele: toate lucrurile le face anapoda AL. [Gr. mod. ANÀPODA].

anápoda adv. (ngr. anápoda, d. aná, contra, înapoĭ, și póda, picior. V. a- și cala-pod). Pe dos, invers: toate mĭ-aŭ ĭeșit anapoda! Adj. fix. Sucit: ce om anapoda!.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANÁPODA adv. 1. aiurea, prost, rău, (fam.) brámbura. (Treburile merg ~.) 2. aiurea, alandala, (fam.) brámbura. (Lucrurile erau puse ~.)

Intrare: anapoda
anapăda adverb
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM, DOR
anapoda adverb
Surse flexiune: DOR
Intrare: anapăda
anapăda
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.