10 definiții pentru analitism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANALITISM s. n. Faptul, însușirea de a fi analitic. – Analitic + suf. -ism.
analitism sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: analitic + -ism] 1-2 Caracter a ceea ce este bazat pe analiză (1, 4). 3-4 Caracter a ceea ce procedează prin analiză (1, 4). 5 Spirit analitic (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANALITISM, s. n. Faptul, însușirea de a fi analitic. – Analitic + suf. -ism.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ANALITISM s.n. Faptul, însușirea de a fi analitic. [< fr. analytisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANALITISM s. n. faptul, însușirea de a fi analitic. (< fr. analytisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ANALITISM n. Caracter analitic. /<fr. analytisme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
analitism s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
analitism s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
analitism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ANALITISM s. n. (< analitic, cf. fr. analytique, lat. analiticus + suf. -ism): calitate a unei limbi de a exprima anumite valori sau relații sintactice, în cadrul propoziției, prin intermediul morfemelor flexionare analitice, care nu fac corp comun cu părțile de vorbire pe care le însoțesc (pentru limba română: articolul hotărât proclitic lui, articolele nehotărâte, articolele posesive genitivale, articolele demonstrative adjectivale, adjectivele calificative proclitice, verbele auxiliare morfologice).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
analitismsubstantiv neutru
- 1. Faptul, însușirea de a fi analitic. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Analitic + sufix -ism. DEX '98 DEX '09