2 intrări

8 definiții

anagramatizát2, a [At: MDA ms / Pl: ~ați, -e / E: anagramatiza] (Rar) 1-3 Anagramat2 (1-3).

anagramatizát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: anagramatiza] (Rar) 1-3 Anagramare (1-3).

anagramatizá vt [At: DEX2 / Pzi: -zéz / E: anagramat + -iza] (Rar) 1-3 A anagrama (1-3).

ANAGRAMATIZÁ, anagramatizez, vb. I. Tranz. (Rar) A anagrama. – Cf. anagramă.

ANAGRAMATIZÁ, anagramatizez, vb. I. Tranz. (Rar) A anagrama. – Cf. anagramă.

anagramatizá (a ~) (rar) (-na-gra-) vb., ind. prez. 3 anagramatizeáză

anagramatizá vb. (sil. -gra-), ind. prez. 3 sg. anagramatizeáză

ANAGRAMATIZÁ vb. I. tr. (Rar) A anagrama. [< fr. anagrammatiser].

Intrare: anagramatiza

Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) anagramatiza anagramatizare anagramatizat anagramatizând singular plural
anagramatizea anagramatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) anagramatizez (să) anagramatizez anagramatizam anagramatizai anagramatizasem
a II-a (tu) anagramatizezi (să) anagramatizezi anagramatizai anagramatizași anagramatizaseși
a III-a (el, ea) anagramatizea (să) anagramatizeze anagramatiza anagramatiză anagramatizase
plural I (noi) anagramatizăm (să) anagramatizăm anagramatizam anagramatizarăm anagramatizaserăm, anagramatizasem*
a II-a (voi) anagramatizați (să) anagramatizați anagramatizați anagramatizarăți anagramatizaserăți, anagramatizaseți*
a III-a (ei, ele) anagramatizea (să) anagramatizeze anagramatizau anagramatiza anagramatizaseră
Intrare: anagramatizat
anagramatizat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anagramatizat anagramatizatul anagramatiza anagramatizata
plural anagramatizați anagramatizații anagramatizate anagramatizatele
genitiv-dativ singular anagramatizat anagramatizatului anagramatizate anagramatizatei
plural anagramatizați anagramatizaților anagramatizate anagramatizatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)