2 intrări

17 definiții

AMUZÁ, amúz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distra, a (se) înveseli. – Din fr. amuser.

AMUZÁ, amúz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distra, a (se) înveseli. – Din fr. amuser.

AMUZÁ, amúz, vb. I. Refl. A petrece în mod plăcut și vesel; a se distra, a se înveseli, a se desfăta. Se amuza mai mult decît noi. IBRĂILEANU, A. 134. ◊ Tranz. Dumnealui îmi servise, pe lîngă dictoanele populare, diferite aforisme care mă amuzau. SADOVEANU, N. F. 51.

AMUZÁ, amúz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distra, a (se) înveseli, a(se) desfăta. – Fr. amuser.

amuzá (a ~) vb., ind. prez. 3 amúză

amuzá vb., ind. prez. 1 sg. amúz, 3 sg. și pl. amúză

amuzá v [At: DA / Pl: -muz, (îvr) -zez / E: fr amuser] 1-2 vtr A face pe cineva să se distreze. 3 vr A-și petrece vremea cu lucruri plăcute.

A se amuza ≠ a (se) întrista, a (se) indispune, a (se) cătrăni, a (se) plictisi, a (se) mâhni, a (se) mohorî, a (se) posomorî, a (se) scârbi

AMUZÁ vb. I tr., refl. A (se) înveseli, a (se) distra; a (se) recrea, a (se) destinde. [P.i. amúz, 3, 6 -ză. / < fr. amuser].

AMUZÁ vb. tr., refl. a (se) înveseli, a (se) distra; a (se) recrea. (< fr. /s'/amuser)

amuzá (-z, -át), vb. – A distra, a înveseli. Fr. amuser.Der. (din fr.) amuzament, s. n.; amuzant, adj.

A AMUZÁ amúz tranz. A face să se amuze; a înveseli; a distra. /<fr. amuser

A SE AMUZÁ mă amúz intranz. A fi cuprins de amuzament; a se înveseli; a se distra. /<fr. amuser

amuzà v. 1. a petrece; 2. a face să petreacă.

*amúz și -éz, a v. tr. (fr. amuser, derivat d. muser, a pruji [!], a nu lucra, care ar putea veni d. muse, muză, adică „a te deda muzelor”). Distrez, fac să treacă timpu cu jocurĭ sau alte distracțiunĭ: patinatu amuzează copiiĭ. V. refl. Copiiĭ se amuzau cu zmeu. V. zăbăvesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AMUZÁ vb. a se desfăta, a se dispune, a se distra, a se înveseli, a petrece, a rîde, a se veseli, (înv.) a se distráge, a se eglendisi, a libovi. (Ne-am ~ copios pe socoteala lui.)

Intrare: amuzare
amuzare
substantiv feminin (F113) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amuzare amuzarea
plural amuzări amuzările
genitiv-dativ singular amuzări amuzării
plural amuzări amuzărilor
vocativ singular
plural
Intrare: amuza
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) amuza amuzare amuzat amuzând singular plural
amu amuzați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) amuz (să) amuz amuzam amuzai amuzasem
a II-a (tu) amuzi (să) amuzi amuzai amuzași amuzaseși
a III-a (el, ea) amu (să) amuze amuza amuză amuzase
plural I (noi) amuzăm (să) amuzăm amuzam amuzarăm amuzaserăm, amuzasem*
a II-a (voi) amuzați (să) amuzați amuzați amuzarăți amuzaserăți, amuzaseți*
a III-a (ei, ele) amu (să) amuze amuzau amuza amuzaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)