5 intrări
- Amorphophallus (gen de plante)
- Amorphophallus bulbifer
- Amorphophallus campanulatus
- Amorphophallus rivieri
- Amorphophallus titanum
5 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
AMORPHOPHALLUS Blume, AMORFOFALUS, fam. Araceae. Gen originar din Australia și regiunile tropicale ale Europei și Asiei, cca 78 de specii, plante cu rizomi tuberoși înalți. Majoritatea au o singură frunză mare Ccrește abia după înflorire) împărțită în 3 segmente, fiecare segment fiind simplu sau dublu-penat. Flori campanulate sau infundibuliforme, într-un spadice, cele mascule cu 2-4 stamine, cele femele cu ovar rotund, stil scurt și stigmat întreg, trilobat sau cu 4 lobi. Fruct, bacă.
Amorphophallus bulbifer Blume. Specie cu tija florală pînă la 30 cm înălțime. Spadice cu un apendirx de culoare alb-roz-roșiatică, iar spata în exterior verzuie cu pete roz, în interior galben-verzuie, la bază roșie, lungă de cca 18 cm.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Amorphophallus campanulatus Blume. Specie cu tijă florală pînă la 25 cm înălțime. Spată purpur-violetă, de cca 4 ori mai lungă decît tija, iar spadicele mai scurt, îngroșat spre vîrf, cu apendix spongios.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Amorphophallus rivieri Dur. [syn. Hydrosme rivieri (Dur.) Eng.]. Specie la care frunza are un pețiol verde cu striuri, înalt pînă la 1 m. Inflorescență înaltă de cca 95 cm, spadice la bază înconjurat de spată (purpur-lucioasă, la bază cilindrică), apoi liber, cu un apendix negru-violet, lung de cca. 28 cm.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Amorphophallus titanum Bece. Plantă netedă, cu tijă florală înaltă de cca 0,95 m și spată, în interior, brun-purpur, în exterior, verzuie, lungă de cca 75 cm.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni