2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amorezare sf [At: DA / V: amur~, amuriz~ / Pl: ~zări / E: amoreza] Îndrăgostire.

amoreza vr(a) [At: PANN, E. II, 95 / Pzi: ~zez / V: amur~, amuriza / E: amorez] 1 (Pop; irn) A se îndrăgosti (de cineva) Si: a se înamora. 2 (Îe) A se ~ lulea A se îndrăgosti la nebunie.

AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îndrăgosti de cineva; a se înamora. – Din amorez.

AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva; a se înamora. – Din amorez.

AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti (de cineva). Pentru mine erai zeul unui mit olimpian... Și de care al meu suflet iubitor s-amorezase. MACEDONSKI, O. I 75. Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase văzînd o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. ALEXANDRESCU, M. 325.

AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva. – Din amorez.

AMOREZÁ vb. I. refl. A se îndrăgosti de cineva. [< amorez, cf. it. amoreggiare].

AMOREZÁ vb. refl. a se îndrăgosti. (< amorez)

A SE AMOREZÁ mă ~éz intranz. A prinde dragoste (față de o persoană de sex opus); a se înamora; a se îndrăgosti. /Din amorez

amorezà v. a prinde dragoste, a îndrăgi pe cineva.

*amorezéz (mă) v. refl. (d. amoréz). Vulg. Mă înamorez, mă îndrăgostesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amorezá (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se amorezeáză

amorezá vb., ind. prez. 1 sg. amorezéz, 3 sg. și pl. amorezeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AMOREZÁ vb. v. îndrăgosti.

AMOREZA vb. a se îndrăgosti, (livr.) a se înamora. (S-a ~ nebunește de el.)

Intrare: amorezare
amorezare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amorezare
  • amorezarea
plural
  • amorezări
  • amorezările
genitiv-dativ singular
  • amorezări
  • amorezării
plural
  • amorezări
  • amorezărilor
vocativ singular
plural
Intrare: amoreza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amoreza
  • amorezare
  • amorezat
  • amorezatu‑
  • amorezând
  • amorezându‑
singular plural
  • amorezea
  • amorezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amorezez
(să)
  • amorezez
  • amorezam
  • amorezai
  • amorezasem
a II-a (tu)
  • amorezezi
(să)
  • amorezezi
  • amorezai
  • amorezași
  • amorezaseși
a III-a (el, ea)
  • amorezea
(să)
  • amorezeze
  • amoreza
  • amoreză
  • amorezase
plural I (noi)
  • amorezăm
(să)
  • amorezăm
  • amorezam
  • amorezarăm
  • amorezaserăm
  • amorezasem
a II-a (voi)
  • amorezați
(să)
  • amorezați
  • amorezați
  • amorezarăți
  • amorezaserăți
  • amorezaseți
a III-a (ei, ele)
  • amorezea
(să)
  • amorezeze
  • amorezau
  • amoreza
  • amorezaseră
amureza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
amuriza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amoreza amureza amuriza

  • 1. A se îndrăgosti de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: înamora îndrăgosti 2 exemple
    exemple
    • Pentru mine erai zeul unui mit olimpian... Și de care al meu suflet iubitor s-amorezase. MACEDONSKI, O. I 75.
      surse: DLRLC
    • Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase văzînd o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. ALEXANDRESCU, M. 325.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • amorez
    surse: DEX '09 DEX '98 DN