2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amiezare sf [At: MDA ms / V: (rar) amezare, (Trs) ~zăzare / Pl: ~zări / E: amieza] 1 (Trs) Prânzire. 2 (Mol; d. vite) Odihnire la amiază Si: (Mol) amiezat1 (2), amiezit1 (2), amiezire (2).

amieza [At: BARCIANU / V: (rar) ameza, (Trs) amiezăza (pzi: ~ăzesc)[1] / Pzi: ~zez / E: amiază] 1 vt (Trs; d. oameni) A prânzi. 2 vr (Mol; d. vite) A se odihni la amiază. Si: amiezire (2).

  1. Verbele terminate în -a nu formează prezentul indicativ în ~esc. — Ladislau Strifler

amiezăza vt, vr vz amieza

amiezire sf [At: PAMFILE, J.I. II / Pl: ~ri / E: amiezi] 1-2 Amiezare (1-2).

Intrare: amiezare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiezare
  • amiezarea
plural
  • amiezări
  • amiezările
genitiv-dativ singular
  • amiezări
  • amiezării
plural
  • amiezări
  • amiezărilor
vocativ singular
plural
Intrare: amieza
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amieza
  • amiezare
  • amiezat
  • amiezatu‑
  • amiezând
  • amiezându‑
singular plural
  • amiezea
  • amiezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amiezez
(să)
  • amiezez
  • amiezam
  • amiezai
  • amiezasem
a II-a (tu)
  • amiezezi
(să)
  • amiezezi
  • amiezai
  • amiezași
  • amiezaseși
a III-a (el, ea)
  • amiezea
(să)
  • amiezeze
  • amieza
  • amieză
  • amiezase
plural I (noi)
  • amiezăm
(să)
  • amiezăm
  • amiezam
  • amiezarăm
  • amiezaserăm
  • amiezasem
a II-a (voi)
  • amiezați
(să)
  • amiezați
  • amiezați
  • amiezarăți
  • amiezaserăți
  • amiezaseți
a III-a (ei, ele)
  • amiezea
(să)
  • amiezeze
  • amiezau
  • amieza
  • amiezaseră
ameza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
amiezăza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)